Vă propun o nouă excursie în însoritul Ticino.

Principalul punct de destinație este orașul Lugano, de unde puteți merge să vizitați Swissminiatur și Monte Brè. Alte variante de destinații pot fi orașul Ascona sau Locarno, unde are loc celebrul festival de film. Orașele de pe malul lacurilor au un farmec aparte. Ascona și Lugano sunt destinațiile mele preferate, având în vedere că petrec mult timp la munte și îmi lipsește soarele și căldura (statistic, pe tot parcursul anului), iar soarele este abundent în partea sudică a Alpilor. În această zonă, temperaturile sunt mult mai ridicate, iar vegetația este mediteraneană.

Este o călătorie dus-întors de 5 ore cu mașina, dar foarte plăcută. Vom trece prin tunelul Gotthard. Și prin alte tuneluri mici înainte de Gotthard, cineva le-a numărat și a spus că sunt 36.

Ora de plecare spre Lugano din cantonul Ticino trebuie aleasă cu atenție, deoarece tunelul Gotthard, care separă partea de nord și cea de sud a Elveției prin lanțul muntos al Alpilor, este în general foarte aglomerat. De aceea, vă recomand să vă uitați pe Google Maps pentru a seta ora de plecare astfel încât traficul prin tunel să nu apară cu mult roșu. Ora recomandată de mine este înainte sau în jurul orei 07:00 dimineața.

Pornim din Engelberg, o stațiune montană situată la o altitudine de 1000 m în cantonul Obwalden, de unde coborâm spre Wolfenschissen și Dalenwill, în cantonul Nidwalden. Aceste două cantoane au fost unite și s-au numit Unterwalden. Acest Unterwalden, împreună cu Uri și Schwyz, formează cuibul elvețian din care s-a format Elveția ca națiune. Zona de plecare este situată în centrul Elveției, unde locuiesc și eu.

Vedere de pe Stanshorn, în spatele lacului Lucerna

Mai departe, trecem prin Stans, care este capitala cantonului Nidwalden. După ce ieșim de pe autostradă la dreapta, vom călători de-a lungul malurilor lacului Vierwaldstetten.

Vierwaldstetensee (numit și Lucerna) este un lac mare din centrul Elveției, al treilea lac ca suprafață și al doilea ca atracție turistică, se întinde, așa cum îi spune și numele, pe patru cantoane și are niște peisaje foarte frumoase, vă recomand în special un tur al acestui lac sau plimbări cu barca. Cel mai mare lac din Elveția este Neuchatel, urmat de Constantz și apoi de Lucerna. Într-adevăr, din punct de vedere al suprafeței totale a lacului, cel mai mare lac este Lacul Geneva împărțit cu Franța, apoi Constantz cu Germania.

Apoi trecem prin tunelul Seelisberg. În Elveția există aproximativ 1300 de tuneluri și galerii cu o lungime totală de aproximativ 2000 km.

Reduceți viteza înainte de a intra în acest tunel, deoarece sunt instalate radare. În general, există doar radare fixe, în zona Engelberg, pentru a evita să primiți amenzi pentru depășirea vitezei, deoarece acestea sunt de 3 ori mai scumpe decât în cantonul vecin. Mai există radare în Lucerna, și spre Engelberg, așa că sărbătoarea este lentă.

Dacă doriți să vă relaxați în timp ce călătoriți pe drum și doriți să încercați o stație tradițională cu muzică elvețiană, căutați programul Elveția Centrală.

La ieșirea din tunel, trecem de capitala cantonului Uri, Altdorf, și ne întoarcem la dreapta, urmând cursul sudic spre Ticino însorit. Iată câteva steaguri ale cantoanelor din jur.

Partea nordică a tunelului este în general înnorată, așa că, după ce treceți prin tunel, vă veți bucura de partea sudică, mult mai însorită.

Durata călătoriei până la tunel este de o oră. În stânga se află cantonul Uri, cu niște munți foarte impresionanți. De multe ori, dacă autostrada este foarte aglomerată, poate fi ușor ocolită pe drumurile naționale care trec pe lângă Altdorf și se ajunge chiar în fața tunelului.

De la Wassen, luați ieșirea spre pasul Susten. Această trecere leagă Wassen în și Inetkirchen și este deschisă din iunie până în octombrie. Această trecătoare este cunoscută încă din anii 1600 ca fiind o rută comercială. În timpul anilor de război din 1798 și 1799, pasul Susten a fost folosit de mai multe ori de francezi pentru a-i ataca pe austrieci și mai târziu pe ruși în Valea Reuss. Construcția unui drum practicabil prin această trecătoare a început în 1811 și a durat 100 de ani. Evident, râul pe care îl trecem este râul Reuss, care ajunge și la Fislisbach, iar mai târziu se varsă în Rin.

De asemenea, din Wassen există un alt drum spre Furkapsas, care se află mai la sud de Sustenpass. Etimologia numelui pentru noi, românii, este mai simplă în sensul că ne gândim la o bifurcație, iar drumul de la Wassen prin Furkapass se bifurcă spre nord spre Innertkirchen de unde poți să te întorci în cerc sau spre sud și să mergi la Saas Fee în cantonul Wallis. Acest pas este deschis între iunie și noiembrie. Este deosebit de frumos, ne amintește de traseul Transfăgărășan.

Odată ajunși la tunelul Gotthard, trebuie să ne înarmăm cu ceva răbdare pentru a parcurge cei 17,5 km și vom observa că temperatura aerului în tunel ajunge la 33-34°. Ieșirea dinspre sud se numește Airolo și de aici expresia elvețiană Airolo (tunel) înseamnă ceva care îți trece prin urechi, dar nu-ți rămâne în minte, la fel ca și traficul prin tunelul Airolo care nu are voie să se oprească. Gotthard are 3 tuneluri, două pentru traficul feroviar și unul pentru traficul auto.

Construcția tunelului de cale ferată a început în 1871 și a durat 11 ani. Tunelul pentru mașini a fost deschis în 1980, iar până atunci, mașinile erau transportate cu trenul. Un al 2-lea tunel de cale ferată numit GBT (oh, nu are legătură cu ... este acronimul Gotthard Base Tunnel) și a fost deschis la 1 iunie 2016, după o construcție care a durat 17 ani. Tunelul de bază are o lungime de 57 km și iese din munte în partea sudică, undeva mai jos de noi, la Biasca. Acesta este cel mai lung tunel de cale ferată din lume, cel mai adânc tunel de trafic și prima rută plană, la nivel scăzut, prin Alpi, al doilea tunel ca lungime fiind Tunelul Mânecii.

Pentru o listă a celor mai lungi tuneluri, vizitați https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_longest_tunnels

La 1 km de ieșirea din tunel puteți face o pauză la benzinăria Gottardo Sud.

În stânga se află o potecă spre Lago Ritom, un lac natural aflat în vârful muntelui, care este folosit de căile ferate elvețiene SBB pentru a produce electricitate pentru calea ferată electrică din zonă. Lacul și rezervația naturală sunt situate la 1850 m. Lacul este meromictic, adică are straturi de apă care nu se amestecă între ele. Acest tip de lac este rar, de 1000 de ori mai mult decât cel clasic. Ca o curiozitate, Marea Neagră este cel mai mare bazin meromictic din lume, iată un lucru, cel mai mare din lume...😊.

Să mergem mai la sud și ajungem la Bellinzona, care este capitala cantonului Ticino, unde de pe autostradă puteți intra într-o benzinărie cu un magazin Marchè care se adresează celor mai pretențioși clienți.

Urmează apoi bifurcația între drumul spre Locarno, cu faimosul Lac Maggiore și zona Lombardiei în dreapta, și drumul spre Lugano, cu lacul cu același nume, Lugano, tot în față.

Continuăm de la Lugano până în micul oraș Melide, unde se află Swissminiatur.

HOME

Aici găsim cele mai importante locuri și atracții turistice din Elveția, reprezentate în miniatură.

Continuăm înapoi spre nord, spre Lugano, unde vom ajunge în aproximativ 20 de minute pe un drum pe malul lacului.

Iată care sunt următoarele atracții

Parcarea Lugano: Autosilo Central Park

Parcul Ciani

Paradiso, cartierul de pe malul lacului, Lido, unde se poate înota, și plaja.

Prin Parcul Ciani din spatele Lido vă puteți plimba în amonte cu râul care se varsă în Lugano.

Gandria, unde se află Sentiero dell'olivo. Sus, în vârf, se află restaurantul panoramic din Monte Brè.

Sentiero dell'olivo, cu istoria măslinilor Este locul meu preferat de plimbare. O plimbare până în cel mai îndepărtat punct durează aproximativ o oră și jumătate. Aici vă puteți parca mașina (se află între 2 parcări) destul de ieftin, iar drumul poate fi parcurs pe jos sau cu feribotul între stații. Dacă cumpărați un tur complet care costă în jur de 20 de franci cu acest bilet, puteți opri în fiecare stație, biletul fiind valabil pentru un tur complet și astfel puteți vizita și orașul. Vă recomand să parcați aici pentru că în oraș parcarea în oraș este relativ scumpă.

Plimbarea cu barca este un tur care durează aproximativ o oră. Există, de asemenea, un tur mare cu barca pe un traseu mai lung, de peste 2 ore, care merge și în Italia, dar nu l-am făcut pe acela.

În Sentiero dell'olivo menționez restaurantele unde se poate mânca la prețuri rezonabile, locuri de înot, clubul de canotaj, plimbări în două plantații de măslini, plantațiile fiind în lateral, spre capetele de acces. Există o singură toaletă la jumătatea drumului, unde se găsește și apă de la fântâni.

Monte Bre. La Monte Bre se poate ajunge cu mașina, este un drum sinuos care durează aproximativ 1/4 de oră, iar pe munte se pot face câteva plimbări prin pădurea de castani.

Monte San Salvatore, din oraș diametral opus lui Monte Brè. Se spune ca daca urci pe jos pana în vârf, cam 2 ore ți se va împlinii o dorință.

Restaurantul de lângă gară.

Biserica Santa Maria degli Angioli din centru spre lac.

Catedrala San Lorenzo

Orașul vechi

Funicularul care duce la gară

Telecabina care urcă la Monte Brè

Muzeul de Artă și Cultură LAC, unde intrarea costă aproximativ 12 franci.

Piața Reformei

Lido San Domenico, o plajă cu iarbă :). Bine, a venit așa... LSD

Dacă mai aveți timp, mergeți cu mașina până la Monte Brè. Parcarea este destul de mare. În vârf, puteți face o plimbare prin pădurea de castani până la funicular. Există o biserică veche și un restaurant cu o vedere panoramică. De asemenea, vă puteți plimba pe sub terasa restaurantului.

Apoi, la întoarcere, nu trebuie să te grăbești, o oră mai târziu are avantajul drumului liber.

https://photos.app.goo.gl/MuoosNfjmf6szy2n9